ce vom face si ce vom avea de facut in caz de cutremur

Asta seara am venit de la serviciu si ce sa vad in casa !!?? maica mea se uita la OTV cum vorbeau cativa panicosi si asa zisi experti ca vine domne cutremurul ala mare …peste o saptamana , peste un an…se tot contraziceau intre ei…dar au pierdut un aspect important …INtrebarea este pusa gresit : cand vine ?? —- de unde naiba sa stie niste gorobeti de la OTV cand vine …Corect ar fi fost sa se intrebe ce facem cand vine ? sau ce facem acum pentru atunci cand o sa vina ??

Eu in principiu sunt documentat ,pt ca fac parte din reteaua de urgenta a radioamatorilor din Bucuresti si am fost toti instruiti de cei de la Apararea Civila . Chiar daca nu suntem mediatizati , noi radioamatorii existam si dispunem de mijloace tehnice de comunicare foarte bine puse la punct , repetoare , frecvente de apel de urgenta . In cazul unui cutremur puternic sau foarte puternic , nici o retea de telefonie nu va mai functiona . La fel se poate intampla si cu reteaua de telefonie fixa . Nici sa nu va mai ganditi la internet… Poate printr-un noroc sa mai emita televiziunea nationala . Singurul loc de unde va veti mai putea informa va fi radioul national .
Plus de asta , s-ar putea sa fie noapte si la fel de bine s-ar putea sa nu mai mearga curentul electric si sa fiti in bezna . Deci ar fi ideal sa aveti o lanterna la indemana in casa unde sa stiti de ea. Nu umblati cu lumanari sau surse deschise de foc deoarece pot fi conducte de gaze sparte dupa un cutremur puternic .
Daca vreti sa fiti si mai pregatit si doriti sa comunicati cu cineva din cealalta parte a orasului , puteti sa va instalati o statie de emisie receptie care nu necesita licenta de radioamator si anume o statie de 27Mhz sau daca distanta este de cateva blocuri , niste statii PMR in 400Mhz pe baterii . Pentru statia de CB in 27Mhz trebuie sa aveti in vedere si un acumulator uscat de 12volti pus in tampon pe un transformator . Toata investitia in 27Mhz cu tot cu antene ,statii, si acumulatori nu ar trebui sa depaseasca 600-700 roni . Dar s ar putea sa merite ­čśŤ .
In fine …o sa pun mai jos cu copy/paste ce am gasit pe site-ul oficial care se ocupa cu riscul seismic in romania . exista si o adresa de net unde se poate vizualiza acel grafic al seismului , dar nu il voi face public pt a nu fi flodat.
Din text lispeste litera a (a se citi i) pt ca ori nu am eu acele caractere instalate ori nus ce …nu ma pricep ..dar va dati voi seama …textul este destul de lung dar eu zic ca se merita sa il cititi. aici aveti in format PDF ce trebuie sa faceti pe scurt

si mai jos recomandarile si procedurile in caz de cutremur :

Măsuri de pregătire a locuinţei n caz de cutremur:

odată cu mutarea n casă nouă, sau la prima zugrăvire sau reamenajare, reg ndiţi mobilarea casei dvs.; nu aglomeraţi spaţiile cu diverse piese instabile la seism n vecinătatea locurilor n care vă petreceţi multe ore cu familia !

identificarea mobilierului auxiliar ┼či obiectelor grele care at rn─â peste paturi, canapele, mese, ┼či pot c─âdea peste acestea, nlocuirea cu altele mai u┼čoare, fixarea contra deplas─ârii sau mutarea astfel nc t s─â nu pericliteze via┼úa sau integritatea corporal─â n caz de oscila┼úii sau c─âdere (l─âmpi grele, lustre, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);

asigurarea pieselor grele de mobilier, zvelte, suprapuse ┼či nalte, ntre ele ┼či prin prindere de un perete, grind─â solid─â, mai ales la etajele superioare unde oscila┼úiile sunt mai puternice sau n locurile unde se aglomereaz─â familia (ex.sufragerie, camer─â de zi);]

fixarea calculatoarelor ┼či a printerelor, amplasarea aparatelor casnice mai grele sau pe rotile (ex.ma┼čini de sp─âlat, frigidere, etc.) astfel nc t s─â nu se afle n vecin─âtatea ie┼čirilor din nc─âperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasare accesul n cazul unui seism;

limitarea deplas─ârilor aparatelor casnice mari prin fixare, n a┼ča fel nc t n caz de cutremur racordurile s─â nu sufere deterior─âri;
amplasarea obiectelor fragile ┼či valoroase ntr-un loc mai jos ┼či sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili n dulapuri n care s─â nu se poat─â r─âsturna, n nc─âperi n care nu se locuie┼čte ┼či nu exist─â pericolul de contaminare ┼či incendiu;

asigurarea u┼čilor dulapurilor cu nchiz─âtori eficiente la oscila┼úii astfel nc t deplasarea veselei depozitate s─â nu produc─â accidente;

procurarea ┼či amplasarea n locuin┼ú─â a cel pu┼úin unui extinctor, pus ntr-un loc cunoscut ┼či accesibil n orice moment, l ng─â sursele poten┼úiale de incendiu ┼či exersarea utiliz─ârii.

CL─éDIRI INDIVIDUALE si CL─éDIRI MULTIETAJATE

Lopeţi

Cazmale

Topor

T rn─âcop

M─âturi

R─ângi

Dălţi

┼×pi┼úuri

Ciocan de 5 kg

Patente

Cle┼čti

Lanterne cu baterii

Lum n─âri ┼či chibrituri

Scar─â de lemn de 6m

Chei pentru nchiderea aliment─ârii cu gaze ap─â ┼či canal

Trusă de prim ajutor de tip auto care să conţină minimum:

fe┼če de tifon

comprese sterile

tifon

atele de lemn

dezinfectante

spirt medicinal

calmante

dispozitiv de prim ajutor medical pentru deblocarea
c─âilor respiratorii

Provizii de apă de băut n recipienţi de plastic

Lopeţi

Cazmale

Topoare

T rn─âcoape

M─âturi

R─ângi

Dălţi

Spiţuri

Ciocane de 5 kg

Patente

Cle┼čti

Bomfaiere

Foarfeci de t─âiat tabl─â

Trus─â de chei fixe

Chei franceze

Chei pentru nchiderea aliment─âri cu gaze, ap─â ┼či canal

Lanterne cu baterii

Lum n─âri ┼či chibrituri

Extinctoare

Fr nghie de salvare

Scar─â de fr nghie de 6-10m

Scar─â de lemn de 6m

Scar─â extensibil─â de 6-10m

Centuri de siguranţă

Borma┼čin─â electric─â rotopercutant─â

Prelungitor pentru alimentare la curent 220 V/50 Hz

Targă pentru transport răniţi

Truse de prim ajutor tip auto care să conţină minimum:

bullet fe┼če de tifon
bullet comprese sterile
bullet tifon
bullet atele de lemn
bullet dezinfectante
bullet spirt medicinal
bullet calmante
bullet dispozitiv de prim ajutor medical pentru deblocarea c─âilor respiratorii

Ce trebuie s─â credem despre sfaturile de a ne preg─âti de cutremur ? Nu este inutil ┼či poate chiar comic s─â intri sub grind─â, mas─â, birou sau u┼č─â tocmai c nd cl─âdirea oscileaz─â ? Care sunt locurile mai sigure n locuin┼ú─â ?

Este posibil să fim evacuaţi din locuinţă după cutremur ?

ntrebare: Ce trebuie s─â credem despre sfaturile de a ne preg─âti de cutremur ? Nu este inutil ┼či poate chiar comic s─â intri sub grind─â, mas─â, birou sau u┼č─â tocmai c nd cl─âdirea oscileaz─â ? Care sunt locurile mai sigure n locuin┼ú─â ?

R─âspuns: Face┼úi exact a┼ča cum se recomand─â n toate ┼ú─ârile avansate din zone seismice (Japonia, SUA), este procedura standard ! Salvarea ┼či supravie┼úuirea nu se negociaz─â !

… Doar c─â trebuie s─â v─â g ndi┼úi din timp la protec┼úie, este locuin┼úa dvs. !

Nu uita┼úi c─â n ultimii ani au ap─ârut noi activit─â┼úi economice, n special n centrele urbane, de multe ori chiar n cl─âdiri de locuit, n locuin┼úe ┼či apartamente se pot g─âsi acum calculatoare, mobilier de birou, bunuri depozitate, alte echipamente. n caz de seism aceste corpuri pot produce r─ânire ┼či chiar pierderea vie┼úii unor persoane aflate n zona de c─âdere sau mi┼čcare a acestor corpuri grele.

Măsurile privind pregătirea pentru a face faţă unui seism se referă la:

– protec┼úia n locuin┼ú─â prin cunoa┼čterea locurilor de ad─âpostire pentru protec┼úie n timpul seismului cum ar fi tocul u┼čii, o zon─â dep─ârtat─â de ferestre, l ng─â un perete structural rezistent, locul de sub o grind─â, mas─â sau un birou sub care se poate intra u┼čor. Aceast─â recomandare implic─â o cunoa┼čtere prealabil─â a acelor elemente rezistente, cu consultarea unui specialist atestat.

– protec┼úia individual─â ┼či de grup (familie) prin cunoa┼čterea regulilor de comportare ra┼úional─â n caz de cutremur sau n cazul unei alunec─âri de teren;

– protec┼úia n cl─âdire prin cunoa┼čterea locului de amplasare al comutatoarelor, siguran┼úelor, robinete generale ┼či locale pentru electricitate, ap─â ┼či gaze ┼či modul lor de manevrare, astfel nc t la nevoie, dup─â seism, s─â poat─â fi luate m─âsurile minime de interven┼úie de urgen┼ú─â ( nchidere/deschidere) ;

– este bine ca fiecare locatar s─â aib─â o trus─â de scule adecvat─â pentru debloc─âri, iar la biroul asocia┼úiei de proprietari sau la administra┼úia imobilului s─â existe unelte ┼či scule pentru interven┼úii la re┼úelele gaze ┼či ap─â sau pentru debloc─âri u┼čoare ; g─âsi┼úi aici o list─â orientativ─â;

– depozitarea ntr-un loc cunoscut a unei rezerve speciale de alimente uscate ┼či conserve, ap─â de b─âut, o trus─â de prim ajutor cu medicamente, pansamente, etc., lanterne, un aparat de radio cu tranzistori ┼či baterii utilizabile n caz de urgen┼ú─â pentru trei zile;

– protec┼úia n zona nvecinat─â locuin┼úei, prin efortul ca fiecare proprietar, locatar sau chiria┼č s─â re┼úin─â n memorie particularit─â┼úile localit─â┼úii, cartierului ┼či mprejurimilor locuin┼úei, ale drumului, pe care se deplaseaz─â zilnic la serviciu, la ┼čcoal─â, cump─âr─âturi sau la alte activit─â┼úi av nd n vedere eventualele pericole descrise n cele ce urmeaz─â:

o c─âderea unor elemente de construc┼úii nestructurale (ziduri, c─âr─âmizi, placaje, tencuieli, ornamente, co┼čuri de fum, corni┼če, parape┼úi, etc.);

o spargerea ┼či c─âderea unor geamuri, n special la cl─âdirile nalte care au mari suprafe┼úe vitrate;

o c─âderea unor obiecte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, etc.);

o incendii, c─âderea unor st lpi ┼či linii electrice;

o alunec─âri de teren, avalan┼če n zona muntoas─â, lichefierea unor terenuri nisipoase.

o obi┼čnuin┼úa de a se proteja ┼či atunci c nd se afl─â n alt─â situa┼úie ( n concediu, n alt─â localitate, la spectacole, n vizit─â, etc.).

Pentru a nu r─âm ne ntr-un caz extrem, cu locuin┼úa avariat─â din lips─â de fonduri pentru repara┼úii sau consolid─âri, este recomandabil─â ncheierea unui contract de asigurare a cl─âdirii, a locuin┼úei, prin una din societ─â┼úile de asigurare, pentru a recupera pagubele n cazul n care cl─âdirea, locuin┼úa este afectat─â n urma unui cutremur ┼či altor efecte colaterale.

ntrebare: Este posibil să fim evacuaţi din locuinţă după cutremur ?

R─âspuns: M─âsurile privind preg─âtirea pentru evacuarea cl─âdirii, n caz de necesitate se refer─â la:

– cunoa┼čterea cazurilor n care poate fi necesar─â sau recomandabil─â evacuarea, n func┼úie ┼či de alte pericole din zon─â, despre care va va nstiin┼úa Protec┼úia Civil─â;

– cunoa┼čterea modului de p─âr─âsire a locuin┼úei, dar numai dup─â seism (existen┼úa unui plan de evacuare) n special la cl─âdirile de tip bloc, afi┼čat n locuri vizibile ┼či explicat periodic;

– cunoa┼čterea locurilor de ad─âpostire dup─â un eventual dezastru, a c─âilor/drumurilor de acces la aceste locuri ;

– existen┼úa unei n┼úelegeri ntre membrii familiei asupra unui loc de nt lnire aproape de cas─â, dac─â seismul i-ar surprinde n locuri diferite ;

– efectuarea unei minime instruiri personale, a familiei ┼či de grup pe baza bro┼čurilor ┼či pliantelor editate n acest scop de autorit─â┼úile publice ;

– cunoa┼čterea autorit─â┼úilor abilitate n ac┼úiunile de evacuare, ajutor ┼či interven┼úie postdezastru ┼či modul lor de contactare de c─âtre proprietari ┼či/sau administra┼úia cl─âdirii (persoane, adrese, telefon);

– participarea la exerci┼úii, privind executarea/evacuarea, efectute sub ndrumarea Inspectoratului de Protec┼úie Civil─â local.

Este normal s─â ne fie team─â la seisme ? Ce trebuie s─â facem pentru a nu fi cople┼či┼úi de team─â sau panic─â la nceputul unui seism ?
C t timp putem avea la dispoziţie n cazul unui seism spre a ne proteja ?
Ce trebuie s─â facem n caz de cutremur ?

ntrebare: Este normal s─â ne fie team─â la seisme ? Ce trebuie s─â facem pentru a nu fi cople┼či┼úi de team─â sau panic─â la nceputul unui seism ? Ce interval de timp am avea pentru a mai aplica recomand─ârile primite ? Cine le mai ┼úine minte, atunci ? De ce s─â a┼čtept─âm s─â cad─â casa pe noi ?
Ce trebuie să faceţi n timpul unui cutremur

1 – P─âstra┼úi-v─â calmul, nu intra┼úi n panic─â, lini┼čti┼úi ┼či proteja┼úi copiii, femeile, b─âtr nii, alte persoane cu mobilitate redus─â sau handicap. Nu v─â speria┼úi de zgomotele din jur.

2 – Proteja┼úi-v─â pe loc, individual ┼či n grupul n care v─â afla┼úi, preveni┼úi panica ┼či tendin┼úele de a p─âr─âsi sala respectiv─â sau cl─âdirea.

3 – R─âm ne┼úi n cl─âdire sau nc─âpere, departe de ferestre care se pot sparge ┼či v─â pot accidenta, departe de pere┼úi exteriori care se pot desprinde, spre a v─â feri de c─âderea unor obiecte, mobile suprapuse, l─âmpi, tencuieli ornamentale etc., protej ndu-v─â eficient:

personalul se va proteja sub tocuri de u┼č─â sau grinzi care au fost indicate de un specialist atestat de MDLPL ca fiind rezistente.
bullet

n cazul prezen┼úei acestora n spa┼úiile cu func┼úiuni specifice n care se afl─â clien┼úii, se vor stabili de c─âtre conducerea unit─â┼úii ┼či a compartimentelor func┼úionale respective, modul de comportare care s─â asigure at t protec┼úia personalului c t ┼či a clien┼úilor;
bullet

n lipsa altor recomand─âri prev─âzute n atribu┼úiile de serviciu, adul┼úii se pot proteja de asemenea prin ghemuirea sub o mas─â sau cu fa┼úa n jos, n genunchi ┼či pe coate, protej ndu-┼či capul cu palmele.
bullet

dac─â masa se mi┼čc─â, se recomand─â prinderea cu m na de piciorul mesei pe durata seismului. n cazul unei nc─âperi f─âr─â mese, u┼či sau grinzi rezistente, adul┼úii se pot proteja l ng─â un perete rezistent, n genunchi ┼či pe coate, protej ndu-┼či capul cu palmele.

4 – Nu alerga┼úi n strad─â.

5 – Dac─â v─â afla┼úi n afara unei cl─âdiri, deplasa┼úi-v─â c t mai departe de cl─âdire, feri┼úi-v─â de tencuieli, c─âr─âmizi, co┼čuri, parapete, corni┼če, geamuri, ornamente care de obicei se pot pr─âbu┼či n strad─â. Nu fugi┼úi pe strad─â, deplasa┼úi-v─â calm spre un loc deschis ┼či sigur.

6 – Acorda┼úi primul ajutor medical persoanelor r─ânite.

7 – n cazul n care sunte┼úi surprin┼či de c─âderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier r─âsturnate, c─âuta┼úi s─â v─â proteja┼úi capul ┼či membrele sau s─â v─â asigura┼úi supravie┼úuirea; ulterior ve┼úi c─âuta s─â alarma┼úi prin diferite metode vecinii c t ┼či echipele de salvare-interven┼úie de prezen┼úa dvs. Nu intra┼úi n panic─â, ram ne┼úi calm.

Reţineţi!

Nu permite┼úi nim─ânui s─â fug─â din nc─âpere, s─â ┼úipe sau s─â propun─â evacuarea. Nu fugi┼úi pe u┼č─â, nu s─âri┼úi pe fereastr─â, nu alerga┼úi pe sc─âri, nu utiliza┼úi liftul, evita┼úi aglomera┼úia, mbulzeala, iar dac─â pute┼úi, deschide┼úi u┼ča spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, n vederea evacu─ârii dup─â terminarea mi┼čc─ârii seismice.

Nu uitaţi:

bullet

sc─ârile sunt elemente de construc┼úii foarte sensibile la deplas─ârile diferen┼úiate ale etajelor n timpul mi┼čc─ârilor seismice; deplasarea persoanelor pe sc─âri sub efectul oscila┼úiei seismice este extrem de nesigur─â ┼či periculoas─â;
bullet

faza seismică iniţială are o durată redusă iar faza oscilaţiilor puternice l poate surprinde pe cel care a plecat n grabă tocmai n casa scării, un spaţiu periculos, n care pot să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control, induc nd voit sau nevoit efecte negative).
bullet

n multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau dec t a intervalului disponibil p n─â la sosirea primelor unde, deci evacuarea celor de la etaj nu este recomandabil─â ┼či de cele mai multe ori nici posibil─â;
bullet

chiar dac─â ie┼čirea de la etajele inferioare sau dintr-o cl─âdire parter ar fi n principiu posibil─â ┼či fezabil─â n scurt timp ( n special pentru persoane tinere care ar ie┼či individual), afar─â sunt multe alte riscuri: calcane ┼či co┼čuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

R─âspuns: Nu fi┼úi fatali┼čti ! Creierul uman este un puternic computer care memoreaz─â ┼či g─âse┼čte n situa┼úii de criz─â tot ce v─â este necesar spre a v─â asigura supravie┼úuirea !

Aceste reac┼úii sunt naturale, dar pot fi controlate. Cutremurul ┼či incendiul induc, uneori, dorin┼úa de p─âr─âsire a spa┼úiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la apari┼úia c─ârora omul caut─â ad─âpost.

De┼či sunt aviza┼úi s─â nu o fac─â, pentru locuitorii din zone seismice reac┼úia de p─âr─âsire a cl─âdirii la oscila┼úii seismice reprezint─â o puternic─â reminiscen┼ú─â instinctual─â a locuirii n case individuale tradi┼úionale, n care acest lucru este fizic posibil.

M─âsurile de protec┼úie a locatarilor din cl─âdiri trebuie realizate rapid, imediat ce mi┼čcarea seismic─â a fost sesizat─â. Dac─â seismul surprinde pe cineva n c mp deschis ( n parc, pe un teren neconstruit etc.) senza┼úia de pericol va fi mai pu┼úin evident─â; chiar ┼či protec┼úia va fi mai simpl─â, prin ghemuire ┼či sprijinire cu palmele pe teren.

Locatarii cl─âdirilor nalte din mediul urban, de┼či tr─âiesc n alte condi┼úii, reac┼úioneaz─â de multe ori similar, ngrijora┼úi de vulnerabilitatea accentuat─â a unora dintre acestea, precum ┼či de alte efecte resim┼úite la etajele superioare la seisme, de┼či n aceste cazuri afar─â exist─â suficiente pericole (de ex. pr─âbu┼čiri de mobilier ori obiecte n interior, sau de calcane ┼či co┼čuri de fum n exterior).

ntr-o cl─âdire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscila┼úiilor cl─âdirii ┼či a mobilierului, a emo┼úiei, percep┼úia personal─â a seismului va fi deformat─â ( nu se mai termin─â, cade casa pe noi, etc. ), va fi normal s─â ap─âr─â o senza┼úie de team─â, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

Vibra┼úiile care afecteaz─â anumite organe interne c t ┼či amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, c─âr┼úi sau filme pot induce, n mod aproape natural, reac┼úia de team─â, senza┼úii de temperatur─â, grea┼ú─â etc.

ntrebare: C t timp putem avea la dispoziţie n cazul unui seism spre a ne proteja ?

R─âspuns: Suficient, dac─â suntem preg─âti┼úi din timp. Cutremurele de p─âm nt se declan┼čeaz─â brusc, au o perioad─â de ac┼úiune scurt─â n timp (de cca. 20 – 90 secunde, n func┼úie de tipul ┼či m─ârimea cutremurului, tipul cl─âdirii ┼či amplasamentului, amplific─ârile posibile, etc.).

Seismele puternice de ad ncime intermediar─â din zona Vrancea pot avea, de regul─â, durate mai mari ┼či pot produce oscila┼úii mai ample la unele cl─âdiri, senza┼úii dezagreabile de tipul r─âului de mare sau dezechilibrului, toate acestea ntr-un spa┼úiu n care mobilerul se mi┼čc─â, se aud zgomote ciudate si uneori se ntrerupe iluminatul.

Cu toate acestea, locuitorul dintr-o cl─âdire nu trebuie s─â se lase cople┼čit, s─â ┼či propun─â s─â reziste (num─ârand de exemplu, rar, pan─â la 100) ┼či mai ales s─â nu intre n panic─â !

Este deci posibil ┼či necesar s─â te protejezi, chiar pe durata unui cutremur ! Dac─â v-a┼úi protejat timp de 2 minute, a┼úi trecut de principalul pericol !

Ce trebuie sa facem n caz de cutremur ?
Re┼úine┼úi urm─âtoarele RECOMAND─éRI – verificate de experien┼úa rom neasc─â ┼či interna┼úional─â – ┼či care trebuie memorate, dar ┼či n┼úelese; ntr-o situa┼úie de criz─â, creierul va c─âuta aceste informa┼úii n memorie ┼či le va readuce n aten┼úie n computerul personal , evit nd reac┼úiile de panic─â ┼či catastrofice:

a) Aplicati regulile de comportare ra┼úional─â, individuale ┼či de grup (familie):

1- P─âstra┼úi-v─â calmul, nu intra┼úi n panic─â, lini┼čti┼úi-i ┼či pe ceilal┼úi, proteja┼úi copiii, b─âtr ni ┼či femeile. Nu v─â speria┼úi de zgomotele din jur;

2- Preveni┼úi tendin┼úele de a p─âr─âsi locuin┼úa de la etaj, deoarece faza seismic─â ini┼úial─â are o durat─â redus─â, astfel nc t tocmai faza puternic─â a mi┼čc─ârii seismice v─â poate surprinde pe sc─âri, holuri, paliere, n aglomera┼úie ┼či panic─â, conduc nd, la accidente grave, nedorite.

Atenţie !

Sc─ârile sunt elemente de construc┼úii foarte sensibile la deplas─ârile diferen┼úiate ale etajelor, ┼či, chiar dac─â ar rezista, deplasarea persoanelor pe sc─âri sub efectul oscila┼úiei seismice este extrem de periculoas─â.

Chiar dac─â ie┼čirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuin┼ú─â parter ar fi n pricipiu posibil─â ┼či fezabil─â n scurt timp ( n special pentru persoane tinere), afar─â sunt multe alte riscuri: calcane ┼či co┼čuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

3- R─âm ne┼úi n locuint─â, departe de ferestre care se pot sparge ┼či v─â pot accidenta, proteja┼úi-v─â sub o grind─â, toc de u┼č─â solid, sub un birou sau mas─â pe care le cunoa┼čte┼úi dinainte c─â sunt suficient de rezistente spre a v─â feri de c─âderea unor obiecte, mobile suprapuse, l─âmpi, tencuieli ornamentale etc.

n lipsa unor astfel de posibilit─â┼úi v─â pute┼úi proteja st nd la podea l ng─â un perete solid, pe genunchi ┼či coate, cu fa┼úa n jos iar cu palmele mpreunate v─â ve┼úi proteja capul, ceafa, iar cu antebra┼úele pe lateral capul. tocul u┼čii (care este ntr-adev─âr solid ┼či eficient numai n cl─âdirile de zid─ârie) sau ntr-o zon─â sigur─â dar ┼či ndep─ârtat─â de pere┼úi exteriori care se pot desprinde sau ferestre care se pot sparge.

Reţineţi !

La cl─âdirile realizate nainte 1940 este dificil─â deosebirea structurii de rezisten┼ú─â de unele elemente de de rabitz sau zid─ârii, sunt vizibile diferite grinzi, mai groase sau mai sub┼úiri precum ┼či grinzi rezemate pe alte grinzi. De aceea, pentru locatarii ale c─âror apartamente au fost recent consolidate este relativ u┼čor s─â memoreze de la ingineri responsabili care sunt zonele ┼či elementele de beton armat solide, de ncredere. Pentru alte cl─âdiri pot fi consulta┼úi speciali┼čti atesta┼úi, cunosc─âtori ai tipului de structur─â respectiv

La cl─âdirile de dup─â 1950, dintre care multe care au fost realizate cu proiecte repetitive, structura este mai u┼čor de identificat.

4- Dac─â este posibil, nchide┼úi sursele de foc c t pute┼úi mai repede iar dac─â a luat foc ceva interveni┼úi imediat dup─â ce a trecut ┼čocul puternic.

5- Nu fugi┼úi pe u┼č─â, nu s─âri┼úi pe fereastr─â, nu alerga┼úi pe sc─âri, nu utiliza┼úi liftul, evita┼úi aglomera┼úia, mbulzeala, iar dac─â pute┼úi deschide┼úi u┼ča locuin┼úei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, n vederea evacu─ârii dup─â terminarea mi┼čc─ârii seismice.

n multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau dec t a intervalului disponibil p n─â la sosirea primelor unde, deci evacuarea celor ce locuiesc la etajele superioare n cl─âdirile nalte nu este recomandabil─â ┼či de cele mai multe ori nici posibil─â; principalul pericol este c─â faza oscila┼úiilor puternice l poate surprinde pe locatar n casa sc─ârii, un spa┼úiu hazarduos, la care s─â se adauge panica sau aglomera┼úia creat─â de alte persoane (nu trebuie neglija┼úi factorii reac┼úiei de grup n familie ┼či societate, care pot sc─âpa de sub control, induc nd voit sau nevoit efecte).

6- Nu alergaţi n stradă;

7 Aten┼úie ! n timpul mi┼čc─ârii seismice sau dup─â cutremur, animalele de cas─â sau curte (altfel lini┼čtite) pot deveni nelini┼čtite ┼či pot avea reac┼úii agresive sau de ap─ârare. Eventual, da┼úi drumul c inilor din les─â ntr-o curte protejat─â.

8- Dac─â v─â afla┼úi n afara unei cl─âdiri, deplasa┼úi-v─â c t mai departe de cl─âdire, feri┼úi-v─â de tencuieli, c─âr─âmizi, co┼čuri, parapete, corni┼če, geamuri, ornamente care de obicei se pot pr─âbu┼či n strad─â. Nu fugi┼úi pe strad─â, deplasa┼úi-v─â calm spre un loc deschis ┼či sigur.

b) Acordaţi primul ajutor persoanelor rănite.

c) n cazul n care sunte┼úi surprin┼či de c─âderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier r─âsturnate, c─âuta┼úi s─â v─â proteja┼úi capul ┼či membrele sau s─â v─â asigura┼úi supravie┼úuirea; ulterior ve┼úi c─âuta s─â alarma┼úi prin diferite metode vecinii c t ┼či echipele de salvare-interven┼úie de prezen┼úa dvs. Nu intra┼úi n panic─â, ram ne┼úi calm.

C t de repede putem să părăsim locuinţa după seism ? La ce interval se produc replicile seismice ?
Ce se mai poate face dac─â structura cl─âdirii nu a rezistat ?
Ce pot s─â fac pentru fi sigur c─â locuin┼úa nu se pr─âbu┼če┼čte dup─â seism ?
Dac─â am trecut cu bine de primele ore ┼či zile, cum pot beneficia de o expertiz─â tehnic─â post-seismic─â oficial─â, de specialitate privind starea cl─âdirii ?

ntrebare: C t de repede putem să părăsim locuinţa după seism ? La ce interval se produc replicile seismice ?

R─âspuns: Nu v─â gr─âbi┼úi s─â pleca┼úi ! Dac─â sunte┼úi teaf─âr, mai a┼čtepta┼úi pu┼úin Ce mai conteaz─â 5 sau 10 minute Dac─â locuin┼úa dvs. pare c─â a r─âmas tot n cl─âdire (!) ┼či v─â este team─â, este semn bun : exista┼úi !

Dac─â mi┼čcarea a fost puternic─â, alte replici nu vin at t de repede ┼či sunt, n general, mai mici. Oricum, trebuie s─â vede┼úi ce este n jur, dac─â ┼či unde pute┼úi s─â pleca┼úi.

Trebuie s─â aplica┼úi regulile de comportament dup─â un cutremur puternic ┼či anume:

1.-Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea n care v-a surprins seismul. Acordaţi mai nt i primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi familia, persoanele intrate n panică sau speriate, n special copiii de v rstă mai fragedă.

2.-Ajuta┼úi-i pe cei r─âni┼úi sau prin┼či sub mobilier, obiecte sau elemente u┼čoare de construc┼úii, s─â se degajeze. Nu mi┼čca┼úi r─âni┼úii grav (dac─â nu sunt n pericol imediat de a fi r─âni┼úi suplimentar din alte cauze) p n─â la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

3.- ngriji┼úi-v─â de siguran┼úa copiilor, bolnavilor, b─âtr nilor, asigur ndu-le mbr─âc─âminte ┼či nc─âl┼ú─âminte corespunz─âtoare sezonului n care s-a declan┼čat seismul, n vederea unei eventuale evacu─âri din locuin┼ú─â sau cl─âdire pentru o perioad─â anume, de la c teva ore la c teva zile.

4.-Nu utilizaţi telefonul dec t pentru apeluri la salvare, pompieri sau organismul cu nsărcinări oficiale n privinţa intervenţiei post-dezastru, n cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

5.-Dac─â s-a declan┼čat un incendiu c─âuta┼úi s─â-l stinge┼úi prin for┼úe proprii.

6.-Verifica┼úi preliminar starea instala┼úiilor electrice, gaze, ap─â, canal, verifica┼úi vizual starea construc┼úiei n interior. n caz de constatare de avarii, nchide┼úi alimentarea local─â sau general─â ┼či anun┼úa┼úi unitatea de specialitate pentru interven┼úie. Nu folosi┼úi foc deschis.

7.-P─âr─âsi┼úi cu calm cl─âdirea, f─âr─â a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verifica┼úi mai nt i scara ┼či drumul spre ie┼čire spre a nu v─â expune la pericole.

8.- Pentru orice eventualitate, preveni┼úi r─ânirea provocat─â de c─âderea unor tencuieli, c─âr─âmizi, etc. la ie┼čirea din cl─âdire utiliz nd o casc─â de protec┼úie sau n lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geant─â, ghiozdan, c─âr┼úi groase, etc.);

9.- Dac─â la ie┼čire nt lni┼úi u┼či blocate, ac┼úiona┼úi f─âr─â panic─â pentru deblocare.

Dac─â nu reu┼či┼úi, iar acestea au vitraje, proceda┼úi cu calm la spargerea geamului ┼či cur─â┼úirea ramei ┼či a zonei de cioburi, utiliz nd un scaun, o vaz─â, etc.

Dac─â se constat─â ca n ascensor sunt persoane blocate, opera┼úiunea este dificil─â ┼či nu exist─â un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inunda┼úie, etc,), calma┼úi persoanele ┼či adresa┼úi-v─â la o firm─â specializat─â, la pompieri sau Protec┼úia Civil─â, intervenind numai cu speciali┼čti ┼či unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau c─âderea n gol a cuiva.

10.-Evita┼úi cl─âdirile grav avariate, cu excep┼úia unor cazuri de ajutor sau salvare, ce trebuie ntreprinse cu un minimum de m─âsuri de securitate ┼či f─âr─â riscuri inutile. Evita┼úi s─â fi┼úi confundat cu r─âuf─âc─âtorii p─âtrun┼či n astfel de cl─âdiri, nu aglomera┼úi zonele calamitate f─âr─â rost.

11.-Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.

12.-Asculta┼úi numai anun┼úurile posturilor de radioteleviziune na┼úionale ┼či recomand─ârile de ac┼úiune imediat─â ale organelor n drept.

13.-Fi┼úi preg─âti┼úi psihic ┼či fizic pentru eventualitatea unor ┼čocuri ulterioare primei mi┼čc─âri seismice (a┼ča numitele replici), f─âr─â a intra n panic─â. Nu da┼úi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dup─â seisme, chiar dac─â aparent sunt vehiculate de a┼ča-zi┼či speciali┼čti !

14.- La evacuare da┼úi prioritate celor r─âni┼úi sau copiilor, b─âtr nilor, femeilor ┼či asculta┼úi ntocmai recomand─ârile salvatorilor.

ntrebare : Ce se mai poate face dac─â structura cl─âdirii nu a rezistat ?

R─âspuns : Lupta┼úi-v─â pentru supravie┼úuire ! Experien┼úa cutremurelor precedente a dovedit c─â este util s─â ave┼úi cuno┼čtin┼úe necesare supravie┼úuirii p n─â la interven┼úia echipelor de salvare n cazul unei situa┼úii extreme n care, de exemplu a┼úi fi surprins sub ni┼čte d─âr m─âturi, mobilier r─âsturnat sau ntr-o camer─â, incint─â (ascensor etc.) blocat─â, prin n┼úepenirea u┼čilor sau din alte cauze.

n primul r nd trebuie s─â fi┼úi calmi, s─â i lini┼čti┼úi pe cei ┼čoca┼úi, s─â nu permite┼úi reac┼úii de panic─â, s─â acorda┼úi primul ajutor celor r─âni┼úi iar dac─â dumneavoastr─â sau alt─â persoan─â din grup are posibilitatea de mi┼čcare s─â face┼úi un mic plan de salvare.

Deblocarea c─âii de acces se poate ncerca numai dac─â prin aceasta nu se nr─âut─â┼úe┼čte situa┼úia (de exemplu prin mi┼čcarea d─âr m─âturilor sau a mobilierului). O variant─â clasic─â de comunicare cu cei din afar─â (Inspectoratul General pentru Situa┼úii de Urgen┼ú─â Direc┼úia de Protec┼úie Civil─â vor concentra personal specializat ┼či aparate de ascultare ca s─â identifice locurile cu persoane blocate), este s─â bate┼úi la intervale regulate cu un obiect tare n conducte nvecinate sau n pere┼úii incintei, iar dac─â a┼úi stabilit contactul verbal, furniza┼úi informa┼úiile cerute ┼či cere┼úi prim-ajutor necesar.

Nu v─â preocupa┼úi de durata timpului scurs p n─â la salvare, deoarece n astfel de condi┼úii, de┼či timpul pare nesf r┼čit, corpul uman ┼či mobilizeaz─â resurse neb─ânuite pentru a trece peste o perioad─â critic─â. n acest mod se explic─â durate extreme de rezisten┼ú─â de sute de ore n condi┼úii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, nregistrate n ┼úara noastr─â n 1977 ┼či n mod similar n ntreaga lume.

ntrebare: Ce pot s─â fac pentru fi sigur c─â locuin┼úa nu se pr─âbu┼če┼čte dup─â seism ?

Răspuns: Trebuie să aplicaţi măsurile de verificare a stării locuinţei:

Verifica┼úi mai nt i afar─â ┼či apoi cu precau┼úii ┼či n interior starea locuin┼úei, a cl─âdirii pentru a vedea avariile. Dac─â este noapte ┼či nu se pot vedea prea multe, l─âsa┼úi pe adoua zi, dar pentru lini┼čtea familiei asigura┼úi-v─â un loc de ad─âpost sigur.

Pe lumin─â, dup─â primele observa┼úii proprii, este bine s─â v─â adresa┼úi unui specialist-expert autorizat n construc┼úii pe care l cunoa┼čte┼úi din timp, sau cu care ave┼úi o n┼úelegere sau un contract pentru astfel de situa┼úii ( n cazul institu┼úiilor sau firmelor).

Da┼úi concursul dvs. organiza┼úiilor de interven┼úie post-seismice la analiza st─ârii construc┼úiilor ┼či la celelalte activit─â┼úi ntreprinse de organele n drept.

Dac─â starea structurii prezint─â avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit nc─â, solicita┼úi institu┼úiilor abilitate evaluarea de c─âtre speciali┼čti a st─ârii post-seismice a structurii cl─âdirii ┼či ave┼úi n vedere continuarea ulterioar─â a opera┼úiunilor de proiectare ┼či execu┼úie a repara┼úiilor ┼či consolid─ârilor, cu concursul asocia┼úiei de proprietari sau locatari.

n cazul n care cl─âdirea n care locui┼úi este ntr-o stare de avariere a structurii evaluat─â de de speciali┼čtii abilita┼úi legal ca fiind grav afectat─â de cutremur, va trebui s─â respecta┼úi dispozi┼úiile legale ┼či s─â v─â adapta┼úi la condi┼úiile de sinistrat. n acest sens organele administra┼úiei publice locale vor lua m─âsurile de relocare.

Dacă sunteţi asigurat, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru nregistrarea n termen legal a daunelor complete produse de cutremur, n vederea despăgubirilor prin sistemul de asigurări.

ntrebare: Dac─â am trecut cu bine de primele ore ┼či zile, cum pot beneficia de o expertiz─â tehnic─â post-seismic─â oficial─â, de specialitate privind starea cl─âdirii ?

Răspuns: Trebuie să aplicaţi măsurile de revenire la normal prin inspecţie de urgenţă, respectiv expertize, reparaţii, consolidări, dacă este cazul.

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale mpreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.

Autorităţile publice locale vor ntocmi pe baza investigaţiilor de urgenţă marcarea clădirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a căror semnificaţie este legal obligatorie :

– cl─âdire f─âr─â restric┼úii (culoare verde) ;

– cl─âdire cu acces limitat (culoare galben─â) acces limitat;

– zon─â nesigur─â (culoare albastr─â) acces interzis;

– cl─âdire nesigur─â (culoare ro┼čie) intarea interzis─â,

Ulterior se efectueaz─â expertizele tehnice ┼či se ntocmesc listele de priorit─â┼úi ale cl─âdirilor afectate pentru execu┼úia interven┼úiilor/consolid─ârilor ┼či reabilit─ârii construc┼úiilor de locuit.

n acest sens investitorii, proprietarii ┼či/sau administratorii cl─âdirilor de locuit vor participa la ndeplinirea m─âsurilor de investigare a cl─âdirilor de locuit pentru a cunoa┼čte situa┼úia acestora dup─â dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra cl─âdirilor afectate, dup─â care vor comanda elaborarea de proiecte de interven┼úie/consolidare la cl─âdirile avariate de cutremur. Pe baza proiectelor de interven┼úie/consolidare vor comanda ┼či executa prin unit─â┼úile de construc┼úii lucr─ârile de consolidare.

Ce este bine să faceţi după producerea unui cutremur

Nu v─â gr─âbi┼úi s─â pleca┼úi! Trebuie s─â aplica┼úi regulile de comportament dup─â un cutremur puternic ┼či anume:

1.

ngriji┼úi-v─â cu prioritate de siguran┼úa clien┼úilor ┼či a celorlalte persoane prezente ! Aplica┼úi procedurile indicate anticipat de conducerea unit─â┼úii.
2.

n hipermarketuri, mall-uri ┼či en-grosuri, in cazul n care exist─â un sistem public de anun┼úare-alarmare prin difuzoare ┼či/sau sirene pentru incendii sau alte situa┼úii de urgen┼ú─â, se va instrui personalul asupra r─âspunsului adecvat ┼či protec┼úiei clien┼úilor.
3.

Nu părăsiţi imediat spaţiul, clădirea n care v-a surprins seismul. Acordaţi mai nt i primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate n panică sau speriate, n special femeile, copiii, bătr nii.
4.

Ajuta┼úi pe cei r─âni┼úi sau prin┼či sub mobilier, obiecte sau elemente u┼čoare de construc┼úii, s─â se degajeze. Nu mi┼čca┼úi r─âni┼úii grav (dac─â nu sunt n pericol imediat de a fi r─âni┼úi suplimentar din alte cauze) p n─â la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
5.

Nu utilizaţi telefonul dec t pentru apeluri la compartimentele de intervenţie din unitate, salvare, pompieri sau organismul cu nsărcinări oficiale n privinţa intervenţiei post-dezastru, n cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
6.

Dac─â este posibil, nchide┼úi sursele de foc din nc─âpere c t pute┼úi mai repede iar dac─â a luat foc ceva interveni┼úi imediat dup─â ce a trecut ┼čocul puternic, c─âuta┼úi s─â-l stinge┼úi prin for┼úe proprii.
7.

Verificaţi vizual starea construcţiei n interiorul ncăperii n care vă aflaţi.
8.

Pentru orice eventualitate, preveni┼úi r─ânirea provocat─â de c─âderea unor tencuieli, c─âr─âmizi, etc. la ie┼čirea din cl─âdire utiliz nd o casc─â de protec┼úie sau n lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector ;
9.

Dac─â la ie┼čire nt lni┼úi u┼či blocate, ac┼úiona┼úi f─âr─â panic─â pentru deblocare. Dac─â nu reu┼či┼úi, iar acestea au vitraje, proceda┼úi cu calm la spargerea geamului ┼či cur─â┼úirea ramei ┼či a zonei de cioburi, utiliz nd un scaun, etc.
10.

Dac─â se constat─â ca n ascensor sunt persoane blocate, opera┼úiunea este dificil─â ┼či nu exist─â un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inunda┼úie, etc.), calma┼úi persoanele ┼či adresa┼úi-v─â la o firm─â specializat─â, la pompieri sau Protec┼úia Civil─â, intervenind numai cu speciali┼čti ┼či unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau c─âderea n gol a cuiva.
11.

Evita┼úi cl─âdirile grav avariate, cu excep┼úia unor cazuri de ajutor sau salvare, ce trebuie ntreprinse cu un minimum de m─âsuri de securitate ┼či f─âr─â riscuri inutile.
12.

Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
13.

Asculta┼úi numai anun┼úurile posturilor de radioteleviziune na┼úionale ┼či recomand─ârile de ac┼úiune imediat─â ale organelor n drept.
14.

Fi┼úi preg─âti┼úi psihic ┼či fizic pentru eventualitatea unor ┼čocuri ulterioare primei mi┼čc─âri seismice (a┼ča numitele replici), f─âr─â a intra n panic─â. Nu da┼úi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dup─â seisme, chiar dac─â aparent sunt vehiculate de a┼ča-zi┼či speciali┼čti !
15.

La evacuare da┼úi prioritate celor r─âni┼úi sau copiilor, b─âtr nilor, femeilor ┼či asculta┼úi ntocmai recomand─ârile salvatorilor.
16.

Managerii, directorii, personalul auxiliar ┼či tehnico-administrativ disponibil vor aplica m─âsurile de verificare vizual─â imediat─â a st─ârii cl─âdirii pentru a nu pune n pericol utilizatorii n─âuntru sau l ng─â aceasta :

bullet
verifica┼úi mai nt i afar─â ┼či apoi cu precau┼úii ┼či n interior starea spa┼úiilor ┼či a cl─âdirii pentru a vedea avariile;
bullet
verifica┼úi preliminar starea instala┼úiilor electrice, gaze, ap─â, canal. n caz de constatare de avarii, nchide┼úi alimentarea local─â sau general─â ┼či anun┼úa┼úi unitatea de specialitate pentru interven┼úie. Nu folosi┼úi foc deschis.
bullet
pe lumin─â, este necesar s─â v─â adresa┼úi autorit─â┼úilor ┼či unui specialist-expert autorizat n construc┼úii cu care unitatea are o ntelegere sau un contract pentru astfel de situa┼úii;
bullet
da┼úi concursul dvs. organiza┼úiilor de interven┼úie post-seismice la analiza st─ârii construc┼úiilor ┼či la celelalte activit─â┼úi ntreprinse de organele n drept.
bullet
dac─â starea structurii prezint─â avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit nc─â, solicita┼úi institu┼úiilor abilitate evaluarea de c─âtre speciali┼čti a st─ârii post-seismice a structurii cl─âdirii ┼či ave┼úi n vedere continuarea ulterioar─â a opera┼úiunilor de proiectare ┼či execu┼úie a repara┼úiilor ┼či consolid─ârilor;
bullet
n cazul n care cl─âdirea este ntr-o stare de avariere a structurii evaluat─â de speciali┼čtii abilita┼úi legal ca fiind grav afectat─â de cutremur, va trebui s─â respecta┼úi dispozi┼úiile legale. n acest sens conducerea unit─â┼úii ┼či organele administra┼úiei publice locale vor lua m─âsurile necesare.

17. Dac─â un anumit element al cl─âdirii v-a blocat ie┼čirea dintr-o nc─âpere:

bullet

lupta┼úi-v─â pentru rezolvarea problemei, pentru supravie┼úuire ! Protec┼úia Civil─â va concentra personal specializat ┼či aparate de ascultare ca s─â identifice locurile cu persoane blocate.
bullet

n primul r nd trebuie s─â fi┼úi calmi, s─â i lini┼čti┼úi pe cei ┼čoca┼úi, s─â nu permite┼úi reac┼úii de panic─â, s─â acorda┼úi primul ajutor celor r─âni┼úi iar dac─â dumneavoastr─â sau alt─â persoan─â din grup are cuno┼čtin┼úe tehnice ┼či posibilitatea de mi┼čcare s─â face┼úi un mic plan de salvare;
bullet

experien┼úa cutremurelor precedente a dovedit c─â este util s─â ave┼úi cuno┼čtin┼úe necesare supravie┼úuirii p n─â la interven┼úia echipelor de salvare, chiar n cazul unei situa┼úii extreme n care, de exemplu a┼úi fi surprins sub ni┼čte d─âr m─âturi, mobilier r─âsturnat sau ntr-o camer─â, incint─â (ascensor etc.) blocat─â, prin n┼úepenirea u┼čilor sau din alte cauze ;
bullet

deblocarea c─âii de acces se poate ncerca numai dac─â prin aceasta nu se nr─âut─â┼úe┼čte situa┼úia (de exemplu prin mi┼čcarea d─âr m─âturilor sau a mobilierului). O variant─â clasic─â de comunicare cu cei din afar─â este s─â bate┼úi la intervale regulate cu un obiect tare n conducte nvecinate sau n pere┼úii incintei, iar dac─â a┼úi stabilit contactul verbal, furniza┼úi informa┼úiile cerute ┼či cere┼úi prim-ajutor necesar.
bullet

nu v─â preocupa┼úi de durata timpului scurs p n─â la salvare, deoarece n astfel de condi┼úii, de┼či timpul pare nesf r┼čit, corpul uman ┼či mobilizeaz─â resurse neb─ânuite pentru a trece peste o perioad─â critic─â. n acest mod se explic─â durate extreme de rezisten┼ú─â de sute de ore n condi┼úii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, nregistrate n ┼úara noastr─â n 1977 ┼či n mod similar n ntreaga lume.

18. Dac─â exist─â n unitate grupuri de copii n tab─âr─â sau cantonament, facilita┼úi comunicarea cu familiile lor prin telefon, telegram─â, fax, imediat dup─â restabilirea liniilor ┼či dep─â┼čirea perioadei de urgen┼ú─â, evacu ndu-i la nevoie mpreun─â cu profesorii lor.

19. Dac─â exist─â n unitate turi┼čti str─âini, furniza┼úi-le informa┼úii corecte despre specificul seismic al ┼ú─ârii noastre ┼či zonei, ac┼úion nd cu calm pentru a evita o reac┼úie exagerat─â sau expunerea acestora la pericole nejustificate prin evacuarea gr─âbit─â, plecare n zone nesigure, etc.

Dac─â am trecut cu bine de cutremur, putem fi lini┼čti┼úi ? Ce urm─âri pot s─â apar─â ?
Ce sim┼úim dup─â seisme ? Ne putem a┼čtepta la st─âri depresive ┼či alte tulbur─âri ?

ntrebare: Dac─â am trecut cu bine de cutremur, putem fi lini┼čti┼úi ? Ce urm─âri pot s─â apar─â ?

R─âspuns: Nu v─â alarma┼úi ! Experien┼úa tr─âirii unui seism are urm─âri bune privind modul n care v─â ve┼úi comporta la alt ┼čoc, dup─â cum poate avea ┼či unele consecin┼úe dup─â aceea, ca ┼či la alte evenimente din via┼úa dvs.

Potrivit studiilor sociologice privind reacţia populaţiei la cutremur au rezultat o serie de concluzii utile pentru acţiunile de educaţie antiseismică a populaţiei:

bullet

tendin┼úa de r─âm nere n cl─âdire a popula┼úiei a devenit sta┼úionar─â n 1990 fa┼ú─â de 1986 ┼či era n cre┼čtere considerabil─â fa┼ú─â de 1977 ┼či 1940, eviden┼úiindu-se efectul experien┼úei c ┼čtigate direct sau indirect la seismele precedente;
bullet

datorit─â faptului c─â n Rom nia cutremurele de p─âm nt intermediare puternice se manifest─â la intervale mari, n prezent cca. 50 % din popula┼úia expus─â nu a tr─âit n perioada de manifestare direct─â a unor asemenea evenimente, deci nu are o experien┼ú─â recent─â de protec┼úie ┼či comportare;
bullet

n zonele expuse cutremurelor superficiale ┼či crustale, perioadele efective de revenire conduc la procente de popula┼úie f─âr─â experien┼ú─â proprie apropiate de 100%.

Atunci c nd numai o parte din popula┼úie are cuno┼čtin┼úe eficiente privind comportarea ra┼úional─â la seisme, de┼či majoritatea popula┼úiei are reac┼úii pozitive, se poate manifesta sub influen┼úa celor cuprin┼či de panic─â sau team─â, ceea ce indic─â necesitatea continu─ârii educa┼úiei antiseismice pentru a reduce acest efect negativ. Experien┼úa unui seism poate fi n acest fel util─â.

ntrebare: Ce sim┼úim dup─â seisme ? Ne putem a┼čtepta la st─âri depresive ┼či alte tulbur─âri ?

Răspuns: Uneori, da ! Depinde de particularităţile fiecărei persoane !

De┼či s-a manifestat ┼či dup─â 1977, sindromul de stres post-traumatic (PTSD – sindromul de dezastru ), a fost mai pu┼úin studiat la noi. Acest sindrom survine ntre cateva sapt─âm ni ┼či c teva luni dup─â expunerea la factorul stresant, ┼či este nso┼úit─â de reconstituirea ┼či retr─âirea evenimentelor traumatice grave, sentimente de disperare ┼či dezvinov─â┼úire, impresia ┼či convingerea obsesiv─â c─â evenimentul catastrofal se va produce din nou, ceea ce produce sentimentul intens de c─âdere psihic─â.

Dup─â seismele de Vrancea din august 1986, urmate de cele din toamna lui 1986 din Bulgaria, sunt cunoscute reac┼úiile de panic─â ale unor locuitori ai Capitalei, care ┼či-au p─âr─âsit locuin┼úele un anumit timp.

Ca urmare a cutremurelor repetate din Banat din 1991-1993 n zona Banloc-Voiteg, Dr. C. Lupu din Timi┼čoara (1997) a analizat tulbur─ârile psihice la copii ┼či adolescen┼úi din 12 localit─â┼úi cu cca. 13.000 locuitori, din care cca. 4.000 copii de 0-16 ani. S-a constatat c─â cca. 60% din popula┼úia infanto-juvenil─â s-a ncadrat n criteriile sindromului post-traumatic de dezastru , n cazurile investigate, PTSD s-a dezvoltat concomitent cu comorbiditatea psihiatric─â depresiv─â, somatoform─â, comportamental─â ┼či disociativ─â, tulbur─âri de somn, consum de medicamente sau chiar modific─âri durabile de personalitate. Studiile de evolu┼úie au acoperit 6 ani, confirm nd unele modific─âri durabile.

De┼či to┼úi cei care trec prin astfel de evenimente sunt afecta┼úi mai mult sau mai pu┼úin, cazurile deosebite trebuie identificate ┼či se va apela la medicii de specialitate. Copiii trebuie trata┼úi cu mare grij─â.

Cunosc nd c─â aceste tr─âiri sunt oarecum normale, membrii familiei, vecinii, prietenii, colegii de serviciu pot ┼či trebuie s─â se ajute reciproc n revenirea la normal. Discu┼úiile, dac─â nu vor accentua aspecte dureroase sau viziuni catastrofice, pot detensiona treptat persoanele afectate.

Cuno┼čtin┼úe de psihologie ┼či sociologia maselor aplicabile la reac┼úia grupurilor de persoane n caz de cutremur

Cutremurele de p─âm nt se declan┼čeaz─â brusc, au o perioad─â de ac┼úiune scurt─â n timp (de cca. 20 – 90 secunde, n func┼úie de tipul ┼či m─ârimea cutremurului, tipul cl─âdirii ┼či amplasamentului, amplific─ârile posibile, etc.).

Seismele puternice de ad ncime intermediar─â din zona Vrancea pot avea, de regul─â, durate mai mari ┼či pot produce oscila┼úii mai ample la unele cl─âdiri, senza┼úii dezagreabile de tipul r─âului de mare sau dezechilibrului, toate acestea ntr-un spa┼úiu n care mobilerul se mi┼čc─â, se aud zgomote ciudate si uneori se ntrerupe iluminatul.

ntr-o cl─âdire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscila┼úiilor cl─âdirii ┼či a mobilierului, a emo┼úiei, percep┼úia personal─â a seismului va fi deformat─â ( nu se mai termin─â, cade casa pe noi, etc. !! ), va fi normal s─â ap─âr─â o senza┼úie de team─â, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

n mod obi┼čnuit, dup─â senza┼úia de spaim─â ┼či surpriz─â, oamenii au un comportament pasiv, sim┼úindu-se bloca┼úi emo┼úional, persoanele cu experien┼ú─â au o atitudine activ─â, protej ndu-se.

Vibra┼úiile care afecteaz─â anumite organe interne c t ┼či amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, c─âr┼úi sau filme pot induce, n mod aproape natural, reac┼úia de team─â, senza┼úii de temperatur─â, grea┼ú─â etc.

Din punct de vedere al reac┼úiei individuale, la intensit─â┼úi seismice importante (de ex. gradul VII pe scara MSK) este posibil un comportament confuz n 30% din cazuri, ajung nd chiar la comportarea incon┼čtient─â la intensit─â┼úi mai mari (de ex. peste gradul IX MSK); cu toate acestea anumite tendin┼úe de protec┼úie instinctiv─â se p─âstreaz─â.

Hot─âr rea persoanelor de a p─âr─âsi n timpul cutremurului cl─âdirea ┼či eventuala panic─â este influen┼úat─â at t de efectele directe (oscila┼úii) c t ┼či de impresiile subiective ┼či senza┼úiile fiziologice.

Persoanele trebuie s─â se a┼čtepte la anumite mi┼čc─âri ale elementelor men┼úionate ┼či s─â le fac─â fa┼ú─â, reac┼úion nd ra┼úional, cu calm, protej ndu-┼či via┼úa ┼či activitatea, individual sau n grup.

Managerii, patronul ┼či salaria┼úii trebuie s─â cunoasc─â anticipat ce este recomandabil s─â se fac─â ┼či ce anume este bine, analiz nd hazardurile (pericolele) din interiorul ┼či din exteriorul cl─âdirilor proprii precum ┼či mediul natural sau construit nvecinat.

Pentru a combate panica, un num─âr de persoane special desemnate vor fi instruite ┼či vor prelua aceste informa┼úii de baz─â precum ┼či altele mai detaliate cu privire la specificul concret al cl─âdirii, echipamentelor ┼či produselor institu┼úiei, societ─â┼úii comerciale, particularit─â┼úile zonei/cartierului.

Prezenţa ntr-o colectivitate n cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influenţare n lanţ (panică), fie prin subordonarea colectivităţii unor lideri de moment.

n func┼úie de natura ndemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta cel pu┼úin n prima faz─â de urgen┼ú─â n mod variabil, de la haotic p n─â la solidar ┼či eficient.

n institu┼úii sau societ─â┼úi comerciale, liderii trebuie s─â fie n mod natural managerii, directorii, ┼čefii de servicii ┼či ture, cu un sprijin direct al personalul tehnico-administrativ sau auxiliar, dup─â caz, n cadrul unei ierarhii bine cunoscute pentru evitarea haosului.

n caz de seism, aceste persoane vor ac┼úiona ca lideri coordon nd reac┼úia colectiv─â, ajut nd pe cei cu probleme n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â, potrivit unui plan cunoscut de to┼úi ┼či repetat periodic.

n cl─âdirile cu aglomer─âri mari de persoane, aceste atribu┼úii trebuie atent corelate cu m─âsurile altor firme ┼či cu reglement─ârile generale de prevenire ┼či stingere a incendiilor.

Reac┼úia ┼či comportarea de grup depinde de unele efecte n lan┼ú, cum ar fi panica produs─â de unele persoane prea emotive f─âr─â experien┼ú─â, grupul poate intra sub autoritatea unui lider de moment care l va orienta bine sau gre┼čit.

n func┼úie de experien┼úa ┼či ndemnurile liderului, grupul se poate comporta n faza critic─â a oscila┼úiilor seismice de la haotic p n─â la solidar ┼či eficient. Dup─â un interval de timp, prin contactul ntre persoane sau grupuri ┼či pot face efectul negativ ┼či unele zvonuri.

asadar sper ca ati retinut ceva din ce am scris eu aici , si sper sa va descurcati atunci cand va fi nevoie sa aplicati ce ati citit aici. Nu pot sa va urez sa nu vi se intample , pt ca statistic , fiecare om asista cel putin o data pe parcusul vietii lui la un cutremur destul de puternic . daca vreti sa aflati mai multe puteti sa intrati AICI SA AFLATI MAI MULTE aceasta este si sursa de unde am spicuit ce am pus mai sus. Site ul dupa parerea mea nu este prea bine organizat , dar e de inteles deoarece este facut de niste oameni care se ocupa cu cutremurele …..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rain Viewer